29 Noiembrie 2023
Cinema Victoria, Timișoara
Invitați:
- Dr. Alessandro Mongera, Conferențiar, Biologia dezvoltării și a celuleor STEM, University College London (UCL)
(participare online platforma Zoom] - Irina-Margareta Nistor, Critic de film
- Dr. Raluca Dumache, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeț Timișoara | șef lucrări
- Vlad Arimia, Doctorand în Biologia Dezvoltării și a Celulelor Stem, University College London (UCL)
În prezent, cercetările despre dezvoltarea embrionilor umani au atins un punct fără precedent. Pe de o parte, tehnologiile de editare genetică permit manipularea embrionilor umani. Pe de altă parte tehnicile de cultivare a culturilor celulare tridimensionale (embrioizi și organoizi) permit creșterea in vitro a unor embrioni sintetici care recapitulează cu fidelitate procesele observate în timpul dezvoltării normale a organismului uman. Toate aceste descoperiri recente necesită însă o înțelegere într-un context mai larg - de la actualele limitări tehnice la probleme de etică privind “umanitatea” embrionilor sintetici și implicațiile creării unor modificări genetice care se pot transmite ereditar.
Pentru a introduce acest subiect important și puțin abordat în societatea noastră am ales să pornim de la filmul Gattaca (1997). În această distopie se prezintă o lume în care conceptul de designer baby este o realitate și dictează statutul socio-economic al tuturor cetățenilor: totul, de la locul de muncă și statutul în societate până la perspectivele de viață este dictat de genele unei persoane. Regizat de Andrew Niccol, filmul îi are în rolurile principale pe Ethan Hawke, Uma Thurman și Jude Law. Filmul prezintă o viziune biopunk a unei societăți viitoare conduse de eugenie, în care potențialii copii sunt concepuți prin selecție genetică pentru a se asigura că posedă cele mai bune trăsături ereditare ale părinților lor. Filmul îl are în centru pe Vincent Freeman, interpretat de Hawke, care a fost conceput în afara programului de eugenie și care se luptă să depășească discriminarea genetică pentru a-și îndeplini visul de a merge în spațiu.
Filmul se bazează pe preocupările legate de tehnologiile de reproducere care facilitează eugenia și pe posibilele consecințe ale unor astfel de evoluții tehnologice pentru societate. De asemenea, filmul explorează ideea de destin și modul în care acesta poate guverna și guvernează viețile. Personajele din Gattaca se luptă continuu atât cu societatea, cât și cu ele însele, pentru a-și găsi locul în lume și pentru a afla cine sunt destinate să fie în funcție de genele lor.
Titlul filmului este inspirat de o scurtă secvență de ADN, literele A, T, C, și G reprezentând prescurtările consacrate pentru bazele azotate ale acizilor nucleici: adenină, timină, citozină și guanină. Filmul a fost nominalizat în 1997 la Oscar pentru cea mai bună regie artistică și la Globul de Aur pentru cea mai bună coloană sonoră originală.